Pe gânduri: studenții bucureșteni caută soluții pentru a scoate educația din amorțire

Zeci de studenți din București stau de mai bine de trei zile într-un amfiteatru de la Facultatea de Istorie, încercând să găsească soluții care să resusciteze sistemul de învățământ de la noi din țară. Cei mai mulți dintre ei sunt de la Istorie, dar li s-au adăugat colegi de la Litere sau de la Universitatea Națională de Arte. Deja au petrecut trei nopți în facultate, în semn de protest față de bugetul alocat Educației pe anul 2012. Discuţiile au continuat în weekend, iar o nouă rundă de dezbateri este programată duminică, de la ora 16:00. Studenții își invită prietenii și profesorii la facultate.

Bugetul Educației ar urma să fie mai mic decât în 2011, scăzând de la 8,9 miliarde de lei la 8,7 miliarde de lei. La fel se va întâmpla și cu fondurile alocate Culturii sau Justiției, în vreme ce bugetele serviciilor de informații, ale Administrației Prezidențiale sau ale Apărării vor crește.

„De dimineață la ora 10 (vineri-n.r.) a fost un curs în amfiteatru și studenții au lăsat să se desfășoare cursul. Apoi au intrat iar în amfiteatru. Când nu erau în amfiteatru, erau pe hol. S-au mai schimbat oamenii, unii s-au dus acasă să se culce”, a explicat Veda Popovici, doctorandă la Universitatea Națională de Arte.

În cele trei nopți petrecute în amfiteatrul „Vasile Pârvan” de la etajul trei al facultății, tinerii au alcătuit o listă cu lucrurile care îi nemulțumesc la sistemul de educație din România și au propus câteva soluții. 

Nemulțumirea este cu atât mai mare cu cât Legea Educației Naționale prevede alocarea a 6% din PIB pentru educație începând cu anul viitor, ceea ce nu se va întâmpla. Bugetul pentru învățământ va ajunge abia la 2% din PIB în 2012.

Iată manifestul mișcării (vezi mai jos lista actualizată a revendicărilor studenților):

Schimbările nu se fac cu jumătăţi de măsură !
26 noiembrie 2011, Amfiteatrul Vasile Pârvan, Facultatea de Istorie
 
La început a fost un murmur. Acum este un strigăt. Am făcut mai mult decât să stăm într-un amfiteatru 100 de ore: am încercat să revigorăm o idee, să demonstrăm că studenţii încă mai au un cuvânt de spus în crearea unui viitor atât pentru tineri, cât şi pentru întreaga societate românească. Nu căutăm gloria sau recunoaşterea ci speranţa unui trai mai bun pentru noi toţi. Sperând la o societate normală, modernă şi europeană, cerem:
 
6% din Produsul Intern Brut al Romaniei(PIB) alocat educaţiei, pentru un început de viitor, nu 1,97% pentru o generaţie de dobitoci fără speranţă. Adoptarea reală a sistemului Bologna pentru că in acest moment se lucrează cu o interpretare eronată care nu duce sistemul de învăţământ nicăieri. Dorim justificarea activităţii rectorului Pânzaru deoarece considerăm că a acţionat în alt interes decât al Universităţii din Bucureşti apelând la jandarmerie împotriva studenţilor (generaţia din 1991 a fost blocată de mineri, noi nu dorim să fim blocaţi de jandarmi!). Am realizat că se urmareşte o agendă politică, nu interesele unei întregi generaţii.

„Să acționăm, să manifestăm. Nu zic să fim huligani”

Totul a început în cursul zilei de joi, când studenții de la Istorie au răspândit în facultate manifeste cu titlul „De 21 de ani cobai. Până când?”, anunțând că vor ocupa simbolic Universitatea deoarece istoria lor de acum nu are niciun viitor.

Protestul-dezbatere a început printr-o discuție la care au fost invitați istoricul Carol Căpiță, antropologul Vintilă Mihăilescu și eseistul Ciprian Șiulea (Critic Atac).

În cele două ore de dialog, soluțiile propuse au variat de la negocieri și dezbateri la ieșiri în stradă:

Să manifestăm, să acționăm și să nu mai stăm. Nu zic să fim huligani. Trebuie să fim mai curajoși!, student

Eu merg pe varianta parteneriatului. Studenții trebuie să știe ce-și doresc și pentru ce ies în stradă. Mai întâi trebuie să știți pentru ce ieșiți în stradă. Studenții sunt chemați la dezbatere de către ierarhia universitară, nu vin ei!, participantă la dezbatere

Profesorii se fac că predau și studenții se fac că învață și copiază. Asta e principala problemă. De 20 de ani nu s-a dat un Bacalaureat corect. Este pentru prima dată anul ăsta. Asta e problema cea mare!, student

Vă văd nemulțumirea care se strigă în termeni de disperare. Ceea ce este minunat. Mircea Vulcănescu spunea că „la români se poate până nu se mai poate”. Se pare că acum se apropie de limita după care nu se mai poate. Dar în '68 în Franța s-au făcut zece ani de dezbateri înainte de proteste. Faceți zece ani de dezbateri în Universitate și vom fi cu toții pregătiți să ieșim în stradă și să obținem ceea ce vrem. Ieșim în stradă ca să ce? Toți protestează acum. Dacă vedeți o singură persoană care vorbește pe un post TV și nu înjură Guvernul, vă dau o bere!, antropologul Vintilă Mihăilescu.

„Nu vreau să am closet de aur în facultate. Banii trebuie orientați către oameni”

După ora nouă seara, când invitații au părăsit amfiteatrul, studenții au rămas pe poziții și au continuat discuția despre subfinanțarea cronică a sistemului de învățământ, încercând să pună pe hârtie o listă cu tot ceea ce îi nemulțumește. În linii mari, cu toții au cerut ca învățământul să fie finanțat de stat.

Mulți dintre ei s-au arătat nemulțumiți de sistemul Bologna care, cel puțin în cazul Facultății de Istorie, a redus numărul de ani de studiu pentru nivelul licență de la patru la trei, comprimând informațiile sau omițând aspecte importante. Chiar și numărul de patru ani este mic, au spus ei, deoarece în prima parte a anilor '90 la Istorie se studia timp de cinci ani pentru obținerea diplomei. „Învățământul tehnic nu a fost atins de sistemul Bologna. Al nostru a fost făcut praf”, a apreciat Ionuț Cucu, student în anul III la Facultatea de Istorie.

Tinerii au cerut 6% din PIB pentru învățământ, bani care să fie cheltuiți inteligent. „Cine garantează că cei 6% din PIB se duc unde trebuie și nu pe investiții inutile? Eu nu vreau să am closet de aur în facultate. Banii trebuie orientați către oameni, spre salariile profesorilor, burse, cămine”, a mai spus Cucu.

„Vrem bani de la stat, nu de la Dinu Patriciu sau Dan Voiculescu”

O altă problemă identificată în timpul discuțiilor a fost amenințarea autonomiei cunoașterii din cauza lipsei de bani. Mai exact, dacă statul nu le oferă studenților burse de studiu, grant-uri, stagii gratuite, tinerii se văd obligați să apeleze la organizații private, care însă adesea le îngrădesc libertatea.

„Nu să mergi la Dinu Patriciu sau la Dan Voiculescu. E normal să aplici (pentru burse-n.r.) la ONG-uri în loc să aplici la Universitate? Vrem bani de la stat, nu de la privat. Pentru că cei de la privat au o anumită conotație, banii sunt doar pentru o anumită cercetare, ONG-urile au o anumită tematică. La stat ai libertate de cercetare”, a fost de părere unul dintre participanți.

Corupția din cămine: „Sunt camere de trei persoane, dar unii stau singuri”

Nici corupția din sistemul de repartizare a studenților în cămine nu a scăpat necriticată: „Mi se pare oribil să fie 100 de oameni în anul I și doar 25 de locuri de cazare. Apoi, unii vin și spun „Vreau să stau cu X” și așa apare corupția. De exemplu, în căminul A1 din Grozăvești intră numai cine trebuie. Anul trecut, la Tehnologia Informației (o secție din Facultatea de Matematică și Informatică de la Universitatea din București – n.r.) o persoană figura în două camere. Și timp de un an întreg un loc a stat liber. La Medicină sunt camere de trei persoane și ei stau singuri că îi cunosc pe administratori. Sau stau oameni care au terminat facultatea”, a povestit Cucu.

Studenții au propus construirea unor cămine noi, parteneriate între universități astfel încât cele cu locuri libere să îi primească și pe studenții de la alte instituții și repartizarea computerizată a tinerilor în cămine pentru ca șpăgile date administratorilor să devină o amintire.

Concursul de dosare care a înlocuit în ultima vreme tot mai freccvent examenul de admitere la facultate a fost și el atacat: „Una este o notă de la grupul școlar nu știu care, alta e nota de la Tudor Vianu. Situația de acum e dezolantă”.

Tinerii au reclamat și „comercializarea universităților”, care ar tinde tot mai mult să devină „o simplă fabrică de corporatiști”, creatoare nu de cetățeni, ci de indivizi numai buni de trimis în sistemul de consum.

La discuții au venit și rectorul Universității din București, Ioan Pânzaru (acuzat de studenți că a încercat să împiedice organizarea protestului din amfiteatru prin intermediul firmei de pază de la Facultatea de Istorie), prorectorul Universității Mircea Dumitru, Daniela Zaharia – secretar științific la Facultatea de Istorie și Vlad Nistor, decan la aceeași instituție. Acesta din urmă s-a declarat solidar cu acțiunea stdenților: „Dacă vă imaginați că noi, cadrele didactice, avem altă părere decât dumneavoastră în privința proiectului de 2%, atunci bateți la porți deschise. E criminal să dai numai 2% din PIB unei țări despre care spui că vrei să evolueze”.

Pe rețeaua de socializare Facebook a fost creată pagina "Istoria se ocupă & se dezbate", care a strâns în doar trei zile peste 1.100 de membri.

Iată lista actualizată a revendicărilor studenților:

• Educatia trebuie sa reprezinte principala prioritate a statului. Cerem respectarea Pactului National pentru educatie, unde se specifica acordarea a minimum 6% din PIB pentru educatie si a minimum 1% pentru cercetare.
• Cerem alegerea reprezentantilor studentilor pe o perioada de 1 an si 6 luni, cu o perioada de campanie electorala de 2 saptamani iar votul sa se desfasoare in decurs de o saptamana pe toata durata programului zilnic de curs.
• Dorim participarea studentilor la sedintele Consiliului Facultatii si ale Senatului Universitatii, precum si accesul la programele cu subiectele ce urmeaza a fi dezbatute si la stenogramele sedintelor.
• Vrem reformarea programelor universitare (60% din trunchiul canonic impus de senat, restul de 40%, la alegerea studentului, format din cursuri teoretice sau cu aplicabilitate practica).
• Cerem introducerea admiterii pe baza de examen (proiect, proba practica,etc) pentru toate cele trei forme de invatamant (zi, frecventa redusa, invatamant la distanta).
• Cerem obligativitatea evaluarii profesorilor de catre studenti. Rezultatele acestor evaluari trebuie sa fie publice.
• Universitatea apartine tuturor. Oricine trebuie sa poata participa la evenimentele si cursurile universitatii, nu doar studentii.
• Cerem ca accesul studentilor in Universitate noaptea sa fie permis pe baza de legitimatie sau carnet de student.
• Cerem ca Biblioteca Centrala Universitara sa fie deschisa pe timpul noptii.
• Vrem ca Universitatea sa nu reprezinte un spatiu de discriminare, opresiune, umilire. Trebuie sa se poata problematiza, discuta si descuraja aceste atitudini. Dorim acces la un proces real de rezolvare a acestor probleme, care sa acorde demnitate si protectie partilor implicate.
• Studentii si cadrele didactice sunt parteneri egali in procesul educational.
• Solicitam autoritatilor competente sa cerceteze masurile abuzive luate impotriva persoanelor care au dorit sa participe la dezbaterea publica „Universitatea si rolul ei civic” din data de 24 noiembrie 2011.

CONDITIA SOCIALA A STUDENTULUI

Cerem statului marirea subventiei fondului de burse. Actuala suma alocata fiecarui individ ca bursa este insuficienta pentru a avea un trai decent. Consideram inacceptabila aceasta umilinta sistematica aplicata studentilor.

CONDITIA SOCIALA A PROFESORULUI

Statutul actual al profesorului este sub demnitatea umana ce poate fi acceptata. Mai mult, remuneratia este inacceptabila, contribuind la scaderea drastica a calitatii educatiei.

PROIECT IN LUCRU.

Dezbaterile continua sambata, 26 noiembrie, la ora 17:00. Sunteti asteptati in Amfiteatrul Parvan,  Etajul III, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucuresti.

Foto: Andreea Dogar